Sayfa: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 şiirler 2009-10-21 (5530 başarlı)
În munți
:
şiirler 2009-10-26 (7930 başarlı)
În muzeu
:
şiirler 2009-10-26 (5183 başarlı)
În pacea mută
:
şiirler 2009-10-21 (6031 başarlı)
Inima
:
şiirler 2005-06-08 (7584 başarlı)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
şiirler 2004-06-26 (7010 başarlı)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2005-07-16 (10098 başarlı)
Lăcaș străbun
:
şiirler 2005-07-29 (6927 başarlı)
Lacrimi
: cântece fără țară
şiirler 2010-03-13 (8388 başarlı)
Lacul
:
şiirler 2005-05-08 (11115 başarlı)
Lupul
:
şiirler 2009-10-26 (13425 başarlı)
Mare aeternum
:
şiirler 2009-10-26 (8731 başarlı)
Moștenire
:
şiirler 2009-10-26 (6798 başarlı)
Nepotrivire
:
şiirler 2005-06-24 (6077 başarlı)
Noapte
:
şiirler 2009-10-13 (5187 başarlı)
Noi
:
şiirler 2002-12-06 (51337 başarlı)
O clipă
:
şiirler 2005-06-08 (17347 başarlı)
O lacrimă
:
şiirler 2002-10-24 (21753 başarlı)
O ramura intarziata
:
şiirler 2002-06-30 (15886 başarlı)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
şiirler 2010-03-13 (5608 başarlı)
Oltul
:
şiirler 2006-04-05 (21279 başarlı)
Pace
:
şiirler 2009-10-30 (24059 başarlı)
Părăsit
:
şiirler 2009-10-30 (7966 başarlı)
Pe înserate
:
şiirler 2009-10-12 (5710 başarlı)
Plugarii
:
şiirler 2005-04-09 (33568 başarlı)
Poet
:
şiirler 2005-07-16 (5714 başarlı)
Poveste veche
:
şiirler 2010-12-04 (8212 başarlı)
Pribeag
:
şiirler 2009-10-30 (6343 başarlı)
Profetul
:
şiirler 2009-10-30 (5924 başarlı)
Răsună toaca...
:
şiirler 2009-10-11 (4895 başarlı)
Reîntors
:
şiirler 2009-10-12 (5281 başarlı)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2010-03-13 (7107 başarlı)
Rugăciune
:
şiirler 2003-05-28 (46403 başarlı)
Sângele
:
şiirler 2010-04-28 (4556 başarlı)
Sara
: poezii pentru copii
şiirler 2005-07-19 (30509 başarlı)
Singur
:
şiirler 2005-06-25 (10214 başarlı)
Solus ero
:
şiirler 2009-10-11 (5206 başarlı)
Străinul
:
şiirler 2003-05-29 (14476 başarlı)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
şiirler 2010-03-13 (4939 başarlı)
Toamna
: pentru copii
şiirler 2005-11-07 (328076 başarlı)
Trage-ti oblonul
:
şiirler 2002-11-15 (11609 başarlı)
Trandafiri
:
şiirler 2005-07-03 (12693 başarlı)
Trecutul
:
şiirler 2008-06-22 (12448 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
