Sayfa: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 şiirler 2009-10-21 (5613 başarlı)
În munți
:
şiirler 2009-10-26 (8021 başarlı)
În muzeu
:
şiirler 2009-10-26 (5263 başarlı)
În pacea mută
:
şiirler 2009-10-21 (6132 başarlı)
Inima
:
şiirler 2005-06-08 (7715 başarlı)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
şiirler 2004-06-26 (7102 başarlı)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2005-07-16 (10181 başarlı)
Lăcaș străbun
:
şiirler 2005-07-29 (7012 başarlı)
Lacrimi
: cântece fără țară
şiirler 2010-03-13 (8485 başarlı)
Lacul
:
şiirler 2005-05-08 (11218 başarlı)
Lupul
:
şiirler 2009-10-26 (13507 başarlı)
Mare aeternum
:
şiirler 2009-10-26 (8835 başarlı)
Moștenire
:
şiirler 2009-10-26 (6884 başarlı)
Nepotrivire
:
şiirler 2005-06-24 (6180 başarlı)
Noapte
:
şiirler 2009-10-13 (5289 başarlı)
Noi
:
şiirler 2002-12-06 (51548 başarlı)
O clipă
:
şiirler 2005-06-08 (17455 başarlı)
O lacrimă
:
şiirler 2002-10-24 (21858 başarlı)
O ramura intarziata
:
şiirler 2002-06-30 (15990 başarlı)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
şiirler 2010-03-13 (5697 başarlı)
Oltul
:
şiirler 2006-04-05 (21455 başarlı)
Pace
:
şiirler 2009-10-30 (24176 başarlı)
Părăsit
:
şiirler 2009-10-30 (8063 başarlı)
Pe înserate
:
şiirler 2009-10-12 (5797 başarlı)
Plugarii
:
şiirler 2005-04-09 (33721 başarlı)
Poet
:
şiirler 2005-07-16 (5820 başarlı)
Poveste veche
:
şiirler 2010-12-04 (8325 başarlı)
Pribeag
:
şiirler 2009-10-30 (6450 başarlı)
Profetul
:
şiirler 2009-10-30 (6026 başarlı)
Răsună toaca...
:
şiirler 2009-10-11 (4988 başarlı)
Reîntors
:
şiirler 2009-10-12 (5370 başarlı)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
şiirler 2010-03-13 (7204 başarlı)
Rugăciune
:
şiirler 2003-05-28 (46555 başarlı)
Sângele
:
şiirler 2010-04-28 (4645 başarlı)
Sara
: poezii pentru copii
şiirler 2005-07-19 (30667 başarlı)
Singur
:
şiirler 2005-06-25 (10344 başarlı)
Solus ero
:
şiirler 2009-10-11 (5307 başarlı)
Străinul
:
şiirler 2003-05-29 (14587 başarlı)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
şiirler 2010-03-13 (5035 başarlı)
Toamna
: pentru copii
şiirler 2005-11-07 (328273 başarlı)
Trage-ti oblonul
:
şiirler 2002-11-15 (11734 başarlı)
Trandafiri
:
şiirler 2005-07-03 (12801 başarlı)
Trecutul
:
şiirler 2008-06-22 (12620 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Okunması Tavsiye Edilenler
